Cu premiu, fara premiu...

                 

      Nu scriu de obicei despre subiectele la moda, dar de data asta asa imi vine.

       Freamata net-ul de dilema premierilor. Noi, astia care ne agitam azi, am trecut cumva prin toate. Prin festivitati cu premii strigate in gura mare si prin examene cu rezultate on-line, pe vremea cand nu stia nimeni sa le verifice. Am tremurat la afisier in curte liceului asteptand rezultatele la admitere si am inghitit in sec la examene picate in "secretul" gdpr-ului.

      Recunosc, azi, ca mama, ma streseaza mai mult discutiile online decat faptul in sine. Ma simt denaturata pentru faptul ca nu m-am gandit la problema asta, inainte ca ea sa apara online. Or fi azi Dragonii traumatizati? Or fi luat premiul intai? Nu dati cu pietre!!! A fost premiere, copiii s-au bucurat, parintii au aplaudat, s-a mancat pizza, s-a baut si niste prosecco pe furis. A fost bine! Nu s-au strigat numere, cartile s-au impartit egal. La clasa a 4a .La a 2 a a fost si mai simplu, s-au dat "premiile" in excursie, fara parinti. Prosecco s-a baut acasa, copiii erau plecati. Nu s-au inregistrat plangeri. In concluzie 60 de copii fericiti ca s-a luat vacanta, 120 de parinti pe prosecco, 2 invatatoare, dintre care una la final de cariera, final de an de succes.Dragonii sunt bine, au promis ca vor citi cartile de la premii. Nu pariez, dar il premiez pe cel care o face. Asta e! Imi asum! Pentru ce atata zarva in online, cand viata merge inaine? 

P.S. Clasamentele fac parte din viata. Depinde de noi cum le prezentam copiilor situatia. Nimeni nu castiga sub clopotul de sticla!