Am vrut sa incep cu faptul ca nu sunt o femeie cheltuitoare si desi vad deja niste sprancene ridicate, am suficiente argumente in favoarea mea. Nu sunt scumpa absolut deloc, cu conditia sa excludem gentile, pantofii si excursiile si nici macar la capitolele astea nu functionez la capacitate maxima. Adica chiar ar trebuie sa luam in considerare si termenele de comparatie, dar nu as vrea sa incalc normele de gdpr.
Ma gandeam ca zilele astea am implinit un nr de ani de casnicie, 14 mai exact, dar cine mai sta sa numere :), si eu nici macar nu mi-am luat nimic sa marchez momentul. Daca esti femeie si in momentul asta te-ai gandit ca nu eu trebuia sa-mi iau ceva, ci sotul, sa stii ca de-aia am aniversat 14 ani de casnicie si fericita si linistita. Eu nu am asteptari ca el sa-mi faca surprize si sa aleaga cadouri, el nu se asteapta sa-mi placa ceva ce nu am ales eu. Preferatele mele sunt cadourile alese impreuna, la fata locului, daca se poate din destinatii din departare, sa fim siguri ca au originea autentica. In traducere, du-ma la soare undeva, sa fie mare si frumos, ca imi gasesc eu ceva ieftin la o taraba acolo. Exact cum spuneam, deloc cheltuitoare. Nu ca nu mi-as gasi eu ceva dragut si mai aproape de casa, dar am o fuga de idei teribila cand sunt imbracata de job si cumva ajung sa cumpar electrocasnice sau sa vreau sa comand un aparat AC. In schimb, in flip-flop, cu sare in par, scapi repede de mine cu ceva pleu cu pretentie de bijuterie unicat/arta locala. Ziceti si voi, in conditiile astea nu e mai safe sa te prinda aniversarea casatoriei pe o insula undeva?
Cam la fel e si cu ziua mea, e mai sigur sa nu ma tii prea pe langa casa. M-a dus Consortu' acum vreo 2 ani intr-un oras simpatic european fix cand faceam o frumoasa varsta, i-a dat 10 euro unei tanti care canta in fata Domului din centru, mi-a cantat doamna impreuna cu piateta de am plans si eu si toata familia care a vazut filmarea. A scapat al meu ieftin si cu respectul a trei generatii. Nu i-a placut, asa ca anul urmator m-a dus in mall. Plictiseala, nimic de vazut, nu mi-a cantat nimeni, m-am oprit la o bijuterie si aia a fost.... nici asa nu i-a placut. Anul viitor ma trimite la mama, cu 10 euro pentru cantare :).
Ce vreau sa spun e ca pana la urma e doar o chestie de perceptie. E canicula si de fapt nu caldura ma enerveaza, ci faptul ca suntem nevoiti sa ne luptam cu ea, in loc sa ne dam batuti pe malul marii undeva, eventual sa cautam seara o taraba cu arta locala..
Las dovada o poza cu noi, sa se vada ca ne prieste casnicia asta cu aer de concediu si buletin.
P.S. revin cu update anul viitor