Creta pe maini si pe genunchi, desene pe asfaltul unei gradini de vara, diplome colorate si inghetata cu miros de vara. Asa arata 1 Iunie din copilaria mea. In apropiere de serviciul mamei, ca pe vremea aia se mergea la servici, nu la job, se tinea un concurs de desene pe asfalt de 1 Iunie. Imi amintesc chenarele delimitate in care ne desfasuram si diplomele alea pe carton lucios pe care le tine mama si acum intr-un dulap. Imi amintesc chinul de a desena fara sa ating cu genunchii asfaltul, sa nu-mi murdaresc rochita, ca mai aveam de mers si la terasa dupa :)
Sau carnavalul... Carnavalul organizat la scoala de Doamna, cand am tinut-o treaza pe mama o noapte sa-mi faca tinuta de gheisa dintr-o rochie de brocart pe care o purtase la o nunta. Farfuria cu prajituri cu care mergeam de acasa fiecare si un casetofon. Asta era deja 1 Iunie de copii mari.
Pe vremea nostra parca nu ploua, timpul tinea cu copiii si poate cu parintii care nu aveau aplicatie meteo de consultat, care ne faceau planuri si surprize pentru bucuria noastra si nu se lasau invinsi nici macar de faptul ca 1 Iunie era o zi normala de munca.
Intr-o lume de posibilitati, nu va lasati tinuti in casa de prognoza meteo si mai ales, haideti sa nu-i uitam pe pitici la ecrane azi. Au nevoie de 1Iunie adevarat, cu genunchi murdari si inghetata chiar si pt cei ragusiti. Va promit ca sigur se vor simti mai bine!
Va uram "La multi ani!" de pe drum. Am plecat dupa dinozauri, soare si fructe de padure! Avem sandwich-uri, haine de schimb si prieteni cu noi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu